Cine
candidează

Ce ne
propunem

Unde
donezi

Cum ne poţi
promova

Sănătate cu prioritate

13

Siguranța pacientului pe primul loc

Creșterea calității actului medical și a siguranței pacientului prin măsuri care asigură profesionalizarea continuă. Crearea primului Program Național de Îmbunătățire a Calității Actului Medical prin care vor fi recompensate educațional și financiar echipele medicale care își îmbunătățesc rezultatele, precum și spitalele care implementează proiecte concrete de creștere a siguranței actului medical și a experienței pacientului

Siguranța pacientului se bazează pe parteneriatul dintre acesta și medic, pe prevenirea și controlul infecțiilor, pe siguranța medicației și a procedurilor administrate.

Absența personalului dedicat îmbunătățirii și siguranței actului medical menține o cultură organizațională spitalicească înțepenită în stagnare, nu în evoluție. Deficitul cronic de personal medical specializat (infecționiști, epidemiologi, microbiologi) pune piedici semnificative în gestionarea eficientă infecțiilor asociate asistenței medicale, iar utilizarea excesivă de antibiotice și prevalența mai multor tulpini de bacterii rezistente la medicamente pun România în zona roșie.

Corpul profesional medical trebuie să fie partener în procesul de reformare a sistemului sanitar din România pentru a sparge ierarhiile nelegitime, a diminua corupția și a institui un management profesionist și performant. Sistemul de indicatori de performanță medicală și financiară a spitalelor - managementul resurselor umane, utilizarea eficientă a serviciilor, performanța economico-financiară, indicatori de calitate, siguranța pacientului și satisfacția pacientului, transparența cheltuielilor – trebuie să reprezinte criteriul după care se face evaluarea managementului spitalicesc și nu cel subiectiv, de apartenență la grupuri de interese. Implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere și eliminare a practicilor corupte din domeniile achizițiilor, a autorizațiilor și a actului medical vor contribui de asemenea la un sistem medical sănătos, în slujba pacientului.

Modelele de bună practică medicală, integritate și profesionalism, dedicare și empatie trebuie replicate și trebuie să devină normative pentru sistemul de sănătate din România.

Profesionalizarea continuă a corpului medical prin crearea unui fond național pentru educație medicală continuă și  accesul gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu cele mai noi rezultate ale cercetării sunt doar câteva măsuri care pot motiva medicii să nu mai plece în afara țării pentru a profesa, alături de alte schimbări precum creșterea accesului la investigații și mijloace terapeutice, eliminarea birocrației ori asigurarea personalului suficient.

Reformarea, depolitizarea și profesionalizarea Autorităților Competente din sistem este necesară, astfel încât reprezentarea breslei și reglementarea profesiei să fie făcute onest, în interesul practicianului și al pacientului.

De asemenea, sistemul de hemovigilență și trasabilitate a sângelui și componentelor derivate, de la donare la transfuzie reprezintă, conform unui audit organizat de Comisia Europeană, solicitat de Ministerul Sănătății în 2016, „o amenințare gravă la adresa sănătății publice”. Riscurile unor erori fatale sunt inacceptabil de mari. Echipamentele sunt depăşite şi insuficiente pentru gestionarea eficientă a colectării, testării şi prelucrării sângelui. Sistemul Transfuzional din România trebuie reorganizat.

 

Măsura concretă

  • Combaterea infecțiilor nosocomiale – crearea unei infrastructuri adecvate care să permită izolarea pacienților infectați, planuri clare de prevenire și protocoale de utilizare judicioasă a antibioticelor, compensarea deficitului de personal medical specializat - infecționiști, epidemiologi, microbiologi -, raportarea corectă de către fiecare spital al numărului de infectări, finanțarea distinctă pentru decontarea îngrijirii pacienților diagnosticați și raportați cu infecții nosocomiale cu scopul stimulării raportării.
  • Management profesionist în Sănătate - manageri de spitale angajați prin concurs corecte, având   obiective clare de calitate și investiții, evaluați riguros în baza indicatorilor de performanță
  • Transparentizarea cheltuielilor tuturor entităților publice de sănătate: transparentizarea CNAS e un pas înainte către diminuarea fraudei din Sănătate. Vom continua cu măsuri specifice, țintite, care să crească transparentizarea cheltuielilor.
  • Zero toleranță pentru corupție și neglijență care poate pune viața pacienților în pericol
  • Creșterea pedepselor pentru orice act de corupție în domeniul sănătății
  • Depolitizarea și (re)profesionalizarea instituțiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară, etc.)
  • Întărirea instituției avertizorului de integritate – suport juridic și protecție extinsă pentru cei care semnalează nelegalitatea, corupția sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de igienă în spitale.
  • Feedback-ul pacienților - obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice.               
  • Coordonarea activităților de formare, dezvoltarea carierei, stabilirea necesarului pentru toate categoriile de personal medical vor fi făcute de Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate, în subordinea Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiile și Ordinele Profesionale din sănătate și instituțiile academice medicale. Vom avea astfel un Catalog Național al Profesioniștilor din Sănătate care va sta la baza fundamentării necesarului de formare de profesioniști.
  • Campanie pentru păstrarea în țară a  medicilor performanți și atragerea specialiștilor români ce activează în alte țări.
  • Asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit: medici infecționiști, specialiști anestezie-terapie intensivă, epidemiologi și alte specialități care înregistrează deficit.
  • Reformarea și eficientizarea sistemului de admitere în rezidențiat
  • Crearea unui fond național pentru educație medicală continuă. Finanțarea unei conferințe pe an per specialitate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare (fonduri europene, programe, etc).
  • Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis precum și înființarea unui Monitor Oficial Medical unde vor fi publicate toate ghidurile și protocoalele medicale, ordinele de ministru și reglementările care privesc sistemul medical pentru ca standardele de bună practică să fie aplicate adecvat și predictibil în toate spitalele din România.
  • Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist. Cifra de școlarizare pentru rezidențiat trebuie să țină cont de profilul de patologie actual și viitor al României.
  • Reorganizarea sistemului transfuzional din România. Asigurarea unui stoc continuu și adecvat de sânge și a unui necesar suficient de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasmă prin reorganizarea și reformarea sistemului național de transfuzie.
  • Asigurarea calității actului medical prin:
    • Introducerea la nivelul fiecărui spital a unui set de indicatori de urmărire a calității actului medical și de raportare a rezultatelor. Recompensarea financiară și prin pachete educaționale a echipelor medicale care ating nivelul optim al acestor indicatori. Recompensarea financiară a spitalelor care fac dovada existenței practice a unor programe de îmbunătățire a calității actului medical.

    • Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis

    • Întărirea independenței profesiilor medicale prin definirea clară a actului medical, a limitelor de competență și a responsabilităților pentru fiecare profesie medicală pentru a preveni exercitarea abuzivă a oricărei dintre profesiile medicale.

    • Posibilitatea reconversiei specialității medicale pentru medic în cazul în care uzura fizică și psihică în specialitățile solicitante nu mai permite exercitarea activității în specialitatea inițială

    • Ameliorarea relaționării corpului medical cu pacientul – prin introducerea în metodologia de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate a evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii acestuia.

 

Impact bugetar

Program Operațional multifond Sănătate, conform documentului de fundamentare aflat în consultare publică, capitolul Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale.

Totodată, măsurile de prevenire și de îngrijire a pacienților cu IAAM se pot finanța de la bugetul de stat, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din orice alte surse, potrivit legii. Pentru asigurarea fondurilor necesare aplicării prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, poate introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Muncii şi Protecției Sociale.

Surse nerambursabile de finantare:

Viitorul Program Operațional Sănătate:

Axa Prioritară 4 “Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii”:

  • Sistemul național de transfuzii, inclusiv infrastructura de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei
  • Implementarea de programe/măsuri destinate controlului infecțiilor asociate actului medical

Axa Prioritară 7 “Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament”:

  • Măsuri de formare/specializare – utilizare echipamente medicale inovative
  • Utilizare de metode moderne de investigație, intervenție și tratament
  • Dezvoltarea de programe/module specifice la nivelul universităților de medicină, care să permită perfecționarea sau reconversia profesională
  • Susținerea parteneriatelor dintre furnizorii de formare (de la nivelul învățământului terțiar) și instituțiile din domeniul medical, pentru dezvoltarea unor programe de formare continuă în domeniul medical și zonele conexe (competențe digitale, specializare inteligentă etc.)

 

Instituția responsabilă

Ministerul Sănătăţii,  Ministerul Muncii şi Protecției Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Educației și Cercetării, Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București.

 

Informații relevante

PL-x nr. 537/2020 - Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România

Ordonanța Sângelui - pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

OMS evaluează că mai mult de 1 din 20 de pacienți internați pentru cele mai diverse afecțiuni vor suferi și un episod de infecție nosocomială.

În Europa, se estimează că în jur de 80000 pacienți spitalizați au cel puțin o IAAM, în orice zi dată. În medie, IAAM afectează 7% din pacienții din țările dezvoltate, respectiv 15% din pacienții din țările slab și mediu-dezvoltate.

În România, numărul infecțiilor raportate în anul 2017 a fost de 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8019 cazuri), respiratorii (3549), urinare (2568) și de plagă chirurgicală (2297). Cele mai multe cazuri IAAM au fost raportate de municipiul București (5246 cazuri) și județele Iași (2469 cazuri), Cluj (1720 cazuri) și Timiș (1525 cazuri).

Organizația Mondială a Sănătății a elaborat o Strategie – Către Donarea 100% Voluntară - în care recomandă, pe lângă standarde de calitate, consolidarea unei baze constante de donatori (OMS recomandă un obiectiv de 40 de donări de la 20-25 de donatori constanți/1000 de locuitori/an) prin crearea unei ‘culturi a donării’.

Legea nr.165/2019 - Accesul asiguraților din sănătate la decontările efectuate în numele lor

Pl-x nr. 258/2019 - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - Angajarea bugetelor primăriilor municipiilor în susținerea sistemului public de sănătate este marginală și inconstantă, iar investițiile în infrastructură spitalicească sunt minore. Inițiativa legislativă propune angrenarea bugetelor primăriilor în finanțarea și susținerea spitalelor județene cu excepția celor care au preluat în administrare ca ordonator de credite un spital.

Pl-x nr. 330/2018 - Legea feedback-ului pacienților

România dispune de 2,9 medici și 6,7 asistente medicale la 1000 de locuitori comparativ cu media UE de 3,6 respectiv 8,5. Dincolo de cifrele nete distribuția profesioniștilor sanitari este deficitară în afara marilor orașe.

O Românie fără hoţie

Vezi mai mult

Un stat reformat

Vezi mai mult

Sănătate cu prioritate

Vezi mai mult

Educație ca la carte

Vezi mai mult

Economia pe care țara o merită

Vezi mai mult

Și natură, și infrastructură

Vezi mai mult

Lupta cu sărăcia

Vezi mai mult

Calitate a vieții

Vezi mai mult