Cine
candidează

Ce ne
propunem

Unde
donezi

Cum ne poţi
promova

Lupta cu sărăcia

32

Protecție socială și muncă legală în domeniul serviciilor

Crearea unui cadru legal simplificat în domeniul serviciilor, prin acordarea unei forme simplificate de plată (vouchere) pentru lucrătorii sezonieri, zilieri, personalul de menaj și îngrijire. Aceste categorii vor dobândi beneficii sociale (pensie, asigurare de sănătate) și în acelasi timp se va lărgi baza de colectare a contribuțiilor și impozitelor.

În România încă muncesc la „negru” un număr semnificativ de oameni. Aceștia lucrează în diverse domenii: agricultură, prestații casnice, construcții, servicii, în funcție de localitate.

În mediul rural, prevalentă este munca la negru în agricultură, cu caracter ocazional, sezonier, precum și munca în orașele învecinate, în construcții sau servicii.

În orașe, munca la negru este mai ales în domeniul serviciilor și al construcțiilor.

Motivația muncii la negru este dată de mai mulți factori, printre care dificultatea de a se înrola într-o formă legală de muncă și nivelul taxării muncii.

În cazurile despre care vorbim, fiind vorba de muncă ocazională sau de servicii la domiciliu, forma legală ar fi cea de PFA. Însă înființarea și gestionarea unui PFA sunt prea complicate și costisitoare pentru o persoană de regulă cu nivel redus de pregătire (opt clase). Așa că este mult mai simplu ca persoana să muncească la negru.

Toți cei care muncesc la „negru”, cu toate că muncesc de regulă 40 ore/săptămână sau chiar mai mult, nu beneficiază de drepturi sociale și de asigurări de sănătate decât prin grija Statului. Nu este rară situația ca o persoană care a muncit 30-35 de ani să beneficieze, la vârsta de pensionare, doar de ajutor social.

Una dintre motivațiile importante de a refuza munca ocazională/sezonieră legală este frica de a pierde ajutorul social. De regulă, „angajatul” dorește să muncească la negru pentru a nu pierde ajutoarele sociale.

Există deja un precedent legat de munca zilierilor: veniturile astfel obținute nu se iau în calcul la stabilirea cuantumului ajutorului social.

Dispoziții legale asemănătoare există în Franța și Belgia, unde sistemul de tichete de servicii (Ticket Services) este larg răspândit.

 

Măsura concretă

Măsura  propune înființarea unei forme simplificate de plată a prestațiilor cu caracter de serviciu casnic  și a prestațiilor cu caracter ocazional sau sezonier, care să confere un grad de protecție socială, precum și  asigurare de sănătate.

Tichetul de muncă este o formă particulară de retribuire a muncii casnice prestate. În loc de bani, prestatorul primește „tichete de muncă”, care sunt bonuri de valoare. Acestea pot fi  preschimbabile în bani la direcțiile fiscale locale.

Odată cu preschimbarea în bani, se rețin CAS, CASS și impozit pe venit, pentru și în numele prestatorului.

În acest fel, se creează un sistem simplu de administrat de reglementare, taxare și asigurare socială a acestor persoane.

Crearea unui mecanism extrem de simplu de retribuire legală a activităților casnice creează premisa ca prestatorii să înțeleagă și să aprecieze valoarea asigurărilor sociale și de sănătate.

 

Impact bugetar

Plecăm de la premisa că introducem o formă simplă de legalizare a muncii la negru, deci impactul bugetar este unul pozitiv, se vor formaliza venituri existente. Presupunem că sunt în jur de 500.000 persoane care muncesc în aceste forme de muncă, timp de șase luni pe an: 12 ore/zi, 150 de zile/sezon, ceea ce înseamnă taxe, contribuții, impozite și veniturile suplimentare colectate.

Pentru sectoarele care folosesc intens munca nereglementată, se vor crea oportunități de finanțare din fonduri europene; în agricultură, fermierii eligibili pentru măsuri de investiții vor putea aplica și pentru formalizarea contractelor și să-și deducă costurile cu aceste vouchere din proiectele europene. Sursa: PNDR  2021-2027

Pentru alte sectoare sensibile (ex: lucrători casnici), cheltuielile cu vouchere vor fi eligibile în proiecte în urmașele POCU (Programul Operațional Capital Uman - structura fondurilor europene viitoare este în curs de decizie).

 

Instituția responsabilă

Ministrul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

 

Informații relevante

Voucher-based work – capitol 7 -http://www.ioe-emp.org/fileadmin/ioe_documents/publications/Policy%20Areas/future_of_Work/EN/_2015-12-04__New_Forms_of_Employment_Eurofound.pdf

Propunerea a fost dezvoltată în cooperare cu platforma O Țară ca Afară, promotori: europarlamentarii Renew Cristian Ghinea și Vlad Botoș.

O Românie fără hoţie

Vezi mai mult

Un stat reformat

Vezi mai mult

Sănătate cu prioritate

Vezi mai mult

Educație ca la carte

Vezi mai mult

Economia pe care țara o merită

Vezi mai mult

Și natură, și infrastructură

Vezi mai mult

Lupta cu sărăcia

Vezi mai mult

Calitate a vieții

Vezi mai mult