Cine
candidează

Ce ne
propunem

Unde
donezi

Cum ne poţi
promova

Calitate a vieții

36

Internet pentru toți

Asigurarea accesului tuturor românilor la internet de mare viteză și alfabetizare digitală, nevoi devenite esențiale în orice aspect al vieții, inclusiv sănatate, educație și muncă.

Lucrurile esențiale - educație, muncă - depind acum parțial de accesul la internet și de competențele digitale. Schimbarea produsă de pandemie e aici să rămână cu noi, doar a venit mai repede și mai abrupt. Pe măsură ce va crește digitalizarea și automatizarea serviciilor publice, și relația cu statul va mai mai facilă, iar ea se va muta tot mai mult pe internet.

Avem aproape un milion de români din peste 350.000 de gospodării în zone albe NGN (New Generation Networks, cu viteze de 30mps sau mai mari), conform datelor ANCOM. Liniile de finanțare din rural disponibile până acum nu au fost utilizate la potențialul lor.

Provocările actuale. Amplitudinea problemei:

SANATATEA:

Asigurarea accesului la servicii de sănătate este considerat în întreaga lume un drept fundamental al individului și constituie o condiție de bază pentru îmbunătățirea sănătății populației.

În mediul rural, accesul dificil la servicii de sănătate, calitatea mai scăzută a acestora și problemele socio-economice cu care se confruntă familiile cele mai vulnerabile sunt surse de inechitate care pun în pericol potențialul de dezvoltare al copiilor. De aici, și indicatorii de malnutriție, mortalitate și morbiditate disproporționat de mari în mediul rural.

Raportul „Human Capital Index”, dat publicității pe 16 septembrie de către Banca Mondială, spune că un copil din România poate atinge, la vârsta adultă, doar 58% din potențialul de productivitate al unui adult educat și sănătos, nivel mai scăzut decât media pentru țările din regiunea Europa și Asia Centrală.

Pe de altă parte, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, ea fiind de două ori mai mare decât media UE, potrivit unui Raport privind respectarea drepturilor copilului în România (Salvaţi Copii România, Avocatul Poporului, 2019). În România, rata mortalităţii în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 de copii şi adolescenţi, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60. Analiza factorilor favorizanţi, realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, arată că o parte dintre aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare prenatală, care ar fi permis atât intervenţii în sarcină, cât şi direcţionarea sarcinilor cu complexitate mare către unităţi echipate corespunzător.

O altă constantă este clivajul rural/urban: rata mortalității infantile în mediul rural (7,9) este mult mai mare decât de cea din mediul urban (5,3). Decalajul urban-rural înseamnă că diferența dintre șansele copiilor din mediul rural la supraviețuire față de cei din mediul urban s-a mărit în general în perioada 1990-2018.

Accesul la informații prin telefonie sau internet și la servicii de telemedicină, precum și educația digitală în mediul rural, pot reduce din acest clivaj între rural și urban, facilitând accesul la servicii de sănătate.

 

EDUCATIA:

Abandonul școlar: La nivelul anului școlar 2017-2018, rata abandonului școlar la nivel național în învățământul primar și gimnazial era de 1,7% (aprox. 30.000 elevi). Mediul rural se confruntă cu un număr considerabil mai mare de copii care abandonează școala, cu un procent de 2,2% în 2015, față de cel urban cu 1,5% în același an. În anul școlar 2016-2017, învățământul primar și gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban și de 2,3% în rural. Fără acces la internet la o calitate care să poată acoperi și gospodăriile cu mai mulții de vârstă școlară cu ore simultan, acest decalaj va crește și mecanismele de a-l recupera vor scădea.

Implementarea catalogului digital și a unor sisteme de alertare și identificare timpurie a abandonului școlar pot contribui la dezvoltarea unor programe de intervenție adecvate și aplicate în timp util.

 

Obiective interventie

  • Ambiția noastră este ca oricine, oriunde în România, să aibă acces la internet de mare viteză și, odată cu asta, acces la oportunitățile de viitor
  • Acoperirea peste 96% cu internet NGN a populației din România.
  • Generalizarea și facilitarea accesului la servicii de telemedicină în mediul rural, acordând prioritate comunităților vulnerabile și celor aflate la distanțe mari față de spitalele județene.
  • Generalizarea și facilitarea accesului la învățământul online în mediul rural și la resurse educaționale deschise, atât în contextul crizei sanitare actuale, cât și avand în vedere penuria de cadre didactice din mediul rural, fapt ce contribuie decisiv la abandonul școlar.
  • Facilitarea dezvoltării competențelor digitale în rândul populației din zone vulnerabile.
  • Facilitarea accesului sigur la internet și servicii publice.

 

Direcții de acțiune:

  • Lansarea în dezbatere a definirii internetului ca serviciu de interes economic general (SIEG):

🡪 Conform Consiliului Concurenței, SIEG-urile sunt servicii cu caracter economic, a căror furnizare poate fi considerată ca ținând de interesul general, de exemplu, furnizarea de bază, accesibilă public, de energie, de telecomunicații, de servicii poștale, de transport, de apă și de servicii de eliminare a deșeurilor. Revine, în principal, statelor membre definirea a ceea ce ele consideră ca serviciu de interes economic general, în funcție de caracteristicile specifice ale activităților avute în vedere. Lansarea într-o largă dezbatere a conceptului, punând în balanță obligațiile de furnizare și de calitate constantă cu impactul asupra liberei concurențe și a presiunii generate asupra prețului.

  • Instituirea unor mecanisme tehnico-economice pentru extinderea rețelelor de internet în mediul rural - Program Național dedicat:

🡪 Prioritizarea să fie făcută pornind de la comunitățile vulnerabile din punctul de vedere al accesului la serviciile medicale și de educație.

🡪 Sprijin național pentru fiecare localitate astfel încât în măcar un loc public, dotat și cu prize, să fie acces gratuit la Wifi, astfel încât cei care nu își permit accesul acasă să se poată conecta acolo. Această măsură este și parte din programul cadru de priorități USR-PLUS pentru dezvoltarea locală.

🡪 Sursele de finanțare - depunerea unui/unor proiect(e) integrat(e) care să combine toate sursele posibile de finanțare (în special cele nerambursabile):

- Facilitatea de Redresare și Reziliență (Next Generation EU): Proiect integrat pe Pilonii Transformare Digitală, Coeziune Socială, Garanția pentru Copii;

- Viitorul Program Operațional Regional, Axa Prioritara 7 - „Digitalizare în educație”;

- Viitorul Program Operațional Sănătate, Axa Prioritară 6 - „Digitalizarea sistemului medical”;

- InvestEU: Axa 4 - Dezvoltarea infrastructurii de conectivitate digitală pentru creșterea accesului și a calității, în special în zonele rurale și periferice.

  • Configurarea soluțiilor optime, de la regiune la regiune, pentru gestionarea acestui nou serviciu de interes economic general,din punct de vedere legislativ și al reglementării.

 

  • În paralel:

- Program Național de extindere a telemedicinei în mediul rural, cu toate componentele esențiale - „Sănătate pentru toți”:

Interfaţă operativă pacient-sistem medical. Instrument pentru îngrijirea  persoanelor din  mediul rural sau aflate în zone greu accesibile şi, de asemenea, a celor greu deplasabile, cu nevoi speciale.

Sistemul trebuie să ofere: teleconsultaţie (asistenţă medicală de la  distanţă); servicii pentru prevenție și monitorizare (inclusiv pentru gravide și nou-nascuti); monitorizarea pacienţilor care suferă de boli cronice şi necesită supravegherea unui  specialist  indisponibil  local; orientarea  bolnavului  către  cel  mai  indicat  loc  de tratament; îngrijire medicală şi refacere.

- Program Național „Școala mai aproape” (învățământ online în mediul rural):

Obiectiv: Reducerea decalajelor rural-urban în procesul de educație.

Obiectiv specific: Integrarea în actul didactic a noilor tehnologii digitale pentru facilitarea instruirii la distanță, cu cadre didactice calificate, a elevilor din mediul rural (în special din ruralul marginalizat).

Beneficiarii directi: elevii din mediul rural.

Beneficiarii indirecti: comunitățile rurale; societatea românească în general.

Principalele avantaje: Apariția noilor tehnologii oferă un nou avantaj comunităților marginalizate, prin funcția lor de a asigura conectarea indiferent de distanțele fizice. Dacă toate condițiile fizice exterioare fac ca școala, în calitatea ei de soluție pentru viitorul copiilor, să se îndepărteze de aceștia, ea poate fi readusă aproape prin utilizarea noilor tehnologii digitale ca sursă de intermediere între elev și un act didactic de calitate.

Adoptarea unor soluții de învățământ la distanță poate constitui o soluție eficientă în special pentru ciclul gimnazial, unde ponderea elevilor din rural constrânși să facă naveta crește semnificativ față de ciclul primar, iar deficitul de cadre didactice calificate se răsfrânge cel mai puternic asupra calității actului de învățare.

Cadrele didactice calificate, nefiind constrânse astfel la relocare pentru exercitatea actului didactic, pot fi mobilizate în sistemul școlar rural și pot contribui la creșterea nivelului performanței școlare.

Eliminarea navetismului școlar poate conduce la o reducere a riscului de părăsire timpurie a școlii și la un contact mai facil și mai eficient al elevilor și a familiilor acestora cu școala.

Efectuarea stagiului școlar în propria comunitate contribuie la creșterea atașamentului copilului pentru localitatea de proveniență, a integrării lui sociale în mediul de apartenență, reducând astfel tentația soluției migraționiste și susținând eforturile localităților rurale de a păstra resursa umană tânără.

Socializarea în mediul tehnologiilor online, a soluțiilor la distanță, poate deschide copilului perspectiva către forme de integrare pe piața muncii prin telemuncă, generând reflexul aducerii prin tehnologie a soluțiilor în comunitatea de apartenență, nu prin părăsirea acesteia, frânând astfel perpetuarea soluțiilor de realizare personală și profesională prin relocare și migrație.

O Românie fără hoţie

Vezi mai mult

Un stat reformat

Vezi mai mult

Sănătate cu prioritate

Vezi mai mult

Educație ca la carte

Vezi mai mult

Economia pe care țara o merită

Vezi mai mult

Și natură, și infrastructură

Vezi mai mult

Lupta cu sărăcia

Vezi mai mult

Calitate a vieții

Vezi mai mult